Noutăți

Târgul Breslelor Moderne – Artizanii primăverii

Artizanii locali aduc primăvara în Cetatea Bistrița

Sărbători cu rădăcini românești, ce vestesc apropierea primăverii- Dragobetele și Mărțișorul– urmate de ziua universală a celebrării feminității, 8 martie se acompaniază în mod firesc de simboluri și creații românești.

Produse meșteșugărești și artizanale ce îmbină cu măestrie moștenirea breslelor locale cu preferințele actuale, alături de cele mai gustoase bunătăți tradiționale, toate ”Produs în Bistrița-Năsăud” ni se dezvăluie pline de prospețime, culoare și parfum,chiar în inima cetății – în Piața Centralăla Târgul Breselor Moderne– Artizanii primăverii, 24 februarie – 1 martie; 4 – 8 martie.

 

 

 

Prilej de bucurie, Dragobetele, Mărțișorul și ZiuaFemeii – sărbători ce se întind pe o perioadă de 2 săptămâni – sunt strâns legate de simboluri precum fertilitatea, fecunditatea, vitalitatea. Este momentul în care natura renaște și, odată cu ea, reînvie şi iubirea.

Primul vestitor al primăverii este, conform tradiției și mitologiei românești, Dragobetele,denumit și „Cap / Început de primăvară” sau „Logodnicul păsărilor”. Această sărbătoare este puternic înrădăcinată în cultura română, Dragobetele fiind un personaj transmis din generație în generație de la vechii daci, transformat mai apoi într-un protector al tinerilor și patron al iubirii. Ziua în care românii sărbătoresc Dragobetele – 24 februarie–ce coincide, totodată, cu Sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezatorul este cea în care întreaga suflare sărbătorește înnoirea firii și se pregătește pentru venirea primăverii. Este o nuntă a naturii și a omului cu natura. Originea numelui și a obiceiului, în sine nu sunt clar definite. Anumite izvoare asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia popular românească, patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești, fiind identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Alte izvoare îl denumesc Dragomir, fiu al Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele se diferențiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiția catolică și este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, care sălășluieşte mai mult prin păduri.

În anumite zone din România, Dragobetele se sărbătorea pe 1 Martie, probabil nu întâmplător, dacă ne gândim la originile geto-dace commune acestor obiceiuri, la Zilele Dochiei care încep pe 1 Martie și la semnificațiile mărțisorului, dăruit de 1 Martie sau, în anumite regiuni între 1 – 9 Martie, cît durează zilele Babei Dochia și chiar și pe întreaga perioadă a lunii. Mărțișorul este considerat un obiect cu proprietăți magice, protectoare sau vindecătoare: este purtător de noroc, sănătate, are darul de a înfrumuseța și a încălzi” sufletele. De asemenea, are funcții festive, marcând începutul primăverii, stimulând fertilitatea solului și vegetației, precum și semnificații afective, fiind dăruit persoanelor dragi. În mod traditional, un șnur împletit din fire albe care simbolizează puritatea, începutul, renașterea naturii și fire roșii – vitalitate, sănătate, frumusețe, iubire, mărțișorul este confecționat astăzi în cele mai diverse moduri, în funcție personalitatea celor care îi dau viață”. Dincolo de formă sau materiale, cel mai important lucru este că tradiția dăruirii mărțișorului a dăinuit peste veacuri și continuă să o facă. În anul 2017, mărţişorul a fost înscris de UNESCO, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma demersurilor commune întreprinse de România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova, țări în care mărțișorul este un element cultural de patrimoniu.

Tot legat de simbolistica vieții, deși având rădăcini nu foarte îndepărtate, Ziua Internațională a femeii elogiază rolul și importanța femeii în viața social economic și politică și, în același timp, trage un semnal de alarmă cu privire la discriminarea și violența împotriva femeilor, care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii. A fost sărbătorită pentru prima dată pe 8 martie, în 1975, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU.

Învăluiți de acest univers încărcat de gingășie, puritate, energie și frumusețe, urmașii vestitelor bresle ale cetății Bistriței au simțit să readucă cetatea la viață. Meșteșugari, artizani, producătorii locali și-au pus talentul, imaginția, emoțiile în creații autentice, tradiționale sau de inspirație tradițională, originale, 100% manuale.

La Târgul Breslelor Moderne – Artizanii primăverii, 24 februarie – 1 martie, 4 – 8 martie, în Piața Centrală (zona din vecinătatea Bisericii Evanghelice), sărbătorim iubirea, primăvara, feminitatea cu produse inspirate din poveștile locului, realizate de cei ce le cunosc semnificația și menirea.

 

Surse:

https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/obiceiuri-de-dragobete

http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/dragobete.pdf

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *