{"id":6359,"date":"2022-02-22T17:57:00","date_gmt":"2022-02-22T15:57:00","guid":{"rendered":"https:\/\/produsbn.ro\/?p=6359"},"modified":"2022-02-22T18:00:53","modified_gmt":"2022-02-22T16:00:53","slug":"targul-breslelor-moderne-artizanii-primaverii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/targul-breslelor-moderne-artizanii-primaverii\/","title":{"rendered":"T\u00e2rgul Breslelor Moderne &#8211; Artizanii prim\u0103verii"},"content":{"rendered":"<p><strong>Artizanii locali aduc prim\u0103vara \u00een Cetatea Bistri\u021ba<\/strong><\/p>\n<table width=\"100%\">\n<tbody>\n<tr>\n<td><strong><em>S<\/em><\/strong><strong><em>\u0103rb\u0103tori cu r\u0103d\u0103cini rom\u00e2ne\u0219ti, ce vestesc a<\/em><\/strong><strong><em>propierea prim\u0103verii- Dragobetele \u0219i M\u0103r\u021bi\u0219orul\u2013 urmate de ziua universal\u0103 a celebr\u0103rii feminit\u0103\u021bii, 8 martie se acompaniaz\u0103 \u00een mod firesc de simboluri \u0219i crea\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. <\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Produse me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti \u0219i artizanale ce \u00eembin\u0103 cu m\u0103estrie mo\u0219tenirea breslelor locale cu preferin\u021bele actuale, al\u0103turi de cele mai gustoase bun\u0103t\u0103\u021bi tradi\u021bionale, toate \u201dProdus \u00een Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud\u201d ni se dezv\u0103luie pline de prospe\u021bime, culoare \u0219i parfum,chiar \u00een inima cet\u0103\u021bii \u2013 \u00een Pia\u021ba Central\u0103la T\u00e2rgul Breselor Moderne<\/em><\/strong><strong><em>\u2013 Artizanii prim\u0103verii, 24 februarie \u2013 1 martie; 4 \u2013 8 martie.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>Prilej de bucurie, Dragobetele, M\u0103r\u021bi\u0219orul \u0219i ZiuaFemeii \u2013 s\u0103rb\u0103tori ce se \u00eentind pe o perioad\u0103 de 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u2013 sunt str\u00e2ns legate de simboluri precum fertilitatea, fecunditatea, vitalitatea. Este momentul \u00een care natura rena\u0219te \u0219i, odat\u0103 cu ea, re\u00eenvie \u015fi iubirea.<\/p>\n<p>Primul vestitor al prim\u0103verii este, conform tradi\u021biei \u0219i mitologiei rom\u00e2ne\u0219ti, Dragobetele,denumit \u0219i \u201eCap \/ \u00cenceput de prim\u0103var\u0103\u201d sau \u201eLogodnicul p\u0103s\u0103rilor\u201d. Aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare este puternic \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, Dragobetele fiind un personaj transmis din genera\u021bie \u00een genera\u021bie de la vechii daci, transformat mai apoi \u00eentr-un protector al tinerilor \u0219i patron al iubirii. Ziua \u00een care rom\u00e2nii s\u0103rb\u0103toresc Dragobetele \u2013 24 februarie\u2013ce coincide, totodat\u0103, cu S\u0103rb\u0103toarea Afl\u0103rii Capului Sf\u00e2ntului Ioan Botezatorul este cea \u00een care \u00eentreaga suflare s\u0103rb\u0103tore\u0219te \u00eennoirea firii \u0219i se preg\u0103te\u0219te pentru venirea prim\u0103verii. Este o nunt\u0103 a naturii \u0219i a omului cu natura. Originea numelui \u0219i a obiceiului, \u00een sine nu sunt clar definite. Anumite izvoare asociaz\u0103 numele de Dragobete cu un personaj din\u00a0mitologia popular rom\u00e2neasc\u0103, patron al dragostei \u0219i bunei dispozi\u021bii pe plaiurile rom\u00e2ne\u0219ti, fiind identificat cu Cupidon, zeul dragostei \u00een mitologia roman\u0103, \u0219i cu Eros, zeul iubirii \u00een mitologia greac\u0103. Alte izvoare \u00eel denumesc Dragomir, fiu al Babei Dochia. N\u0103valnic \u0219i nestatornic, Dragobetele se diferen\u021biaz\u0103 de blajinitatea Sf\u00e2ntului Valentin din tradi\u021bia catolic\u0103 \u0219i este \u00eenchipuit ca fiind un fl\u0103c\u0103u voinic, chipe\u0219 \u0219i iub\u0103re\u021b, care s\u0103l\u0103\u0219luie\u015fte mai mult prin p\u0103duri.<\/p>\n<p>\u00cen anumite zone din Rom\u00e2nia, Dragobetele se s\u0103rb\u0103torea pe 1 Martie, probabil nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la originile geto-dace commune acestor obiceiuri, la Zilele Dochiei care \u00eencep pe 1 Martie \u0219i la semnifica\u021biile m\u0103r\u021bisorului, d\u0103ruit de 1 Martie sau, \u00een anumite regiuni \u00eentre 1 \u2013 9 Martie, c\u00eet dureaz\u0103 zilele Babei Dochia \u0219i chiar \u0219i pe \u00eentreaga perioad\u0103 a lunii. M\u0103r\u021bi\u0219orul este considerat un obiect cu propriet\u0103\u021bi magice, protectoare sau vindec\u0103toare: este purt\u0103tor de noroc, s\u0103n\u0103tate, are darul de a \u00eenfrumuse\u021ba \u0219i a <em>\u201c<\/em>\u00eenc\u0103lzi\u201d sufletele. De asemenea, are func\u021bii festive, marc\u00e2nd \u00eenceputul prim\u0103verii, stimul\u00e2nd fertilitatea solului \u0219i vegeta\u021biei, precum \u0219i semnifica\u021bii afective, fiind d\u0103ruit persoanelor dragi. \u00cen mod traditional, un \u0219nur \u00eempletit din fire albe care simbolizeaz\u0103 puritatea, \u00eenceputul, rena\u0219terea naturii \u0219i fire ro\u0219ii \u2013 vitalitate, s\u0103n\u0103tate, frumuse\u021be, iubire, m\u0103r\u021bi\u0219orul este confec\u021bionat ast\u0103zi \u00een cele mai diverse moduri, \u00een func\u021bie personalitatea celor care <em>\u201c<\/em>\u00eei dau via\u021b\u0103\u201d. Dincolo de form\u0103 sau materiale, cel mai important lucru este c\u0103 tradi\u021bia d\u0103ruirii m\u0103r\u021bi\u0219orului a d\u0103inuit peste veacuri \u0219i continu\u0103 s\u0103 o fac\u0103. \u00cen anul 2017, m\u0103r\u0163i\u015forul a fost \u00eenscris de UNESCO, \u00een Lista Reprezentativ\u0103 a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanit\u0103\u0163ii, \u00een urma demersurilor commune \u00eentreprinse de Rom\u00e2nia, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova, \u021b\u0103ri \u00een care m\u0103r\u021bi\u0219orul este un element cultural de patrimoniu.<\/p>\n<p>Tot legat de simbolistica vie\u021bii, de\u0219i av\u00e2nd r\u0103d\u0103cini nu foarte \u00eendep\u0103rtate, Ziua Interna\u021bional\u0103 a femeii elogiaz\u0103 rolul \u0219i importan\u021ba femeii \u00een via\u021ba social economic \u0219i politic\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, trage un semnal de alarm\u0103 cu privire la\u00a0discriminarea\u00a0\u0219i\u00a0violen\u021ba \u00eempotriva femeilor,\u00a0care \u00ee\u0219i fac \u00eenc\u0103 sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba \u00een multe p\u0103r\u021bi ale lumii. A fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 pentru prima dat\u0103 pe 8 martie, \u00een 1975, printr-o rezolu\u021bie a\u00a0Adun\u0103rii Generale a ONU.<\/p>\n<p>\u00cenv\u0103lui\u021bi de acest univers \u00eenc\u0103rcat de ging\u0103\u0219ie, puritate, energie \u0219i frumuse\u021be, urma\u0219ii vestitelor bresle ale cet\u0103\u021bii Bistri\u021bei au sim\u021bit s\u0103 readuc\u0103 cetatea la via\u021b\u0103. Me\u0219te\u0219ugari, artizani, produc\u0103torii locali \u0219i-au pus talentul, imagin\u021bia, emo\u021biile \u00een crea\u021bii autentice, tradi\u021bionale sau de inspira\u021bie tradi\u021bional\u0103, originale, 100% manuale.<\/p>\n<p>La T\u00e2rgul Breslelor Moderne \u2013 Artizanii prim\u0103verii, 24 februarie \u2013 1 martie, 4 \u2013 8 martie, \u00een Pia\u021ba Central\u0103 (zona din vecin\u0103tatea Bisericii Evanghelice), s\u0103rb\u0103torim iubirea, prim\u0103vara, feminitatea cu produse inspirate din pove\u0219tile locului, realizate de cei ce le cunosc semnifica\u021bia \u0219i menirea.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Surse:<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.historia.ro\/sectiune\/actualitate\/articol\/obiceiuri-de-dragobete\">https:\/\/www.historia.ro\/sectiune\/actualitate\/articol\/obiceiuri-de-dragobete<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.cultura.mai.gov.ro\/traditii\/dragobete.pdf\">http:\/\/www.cultura.mai.gov.ro\/traditii\/dragobete.pdf<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Artizanii locali aduc prim\u0103vara \u00een Cetatea Bistri\u021ba S\u0103rb\u0103tori cu r\u0103d\u0103cini rom\u00e2ne\u0219ti, ce vestesc apropierea prim\u0103verii- Dragobetele \u0219i M\u0103r\u021bi\u0219orul\u2013 urmate de<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":6360,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[95],"tags":[],"class_list":["post-6359","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6359","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6359"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6359\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6360"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6359"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6359"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/produsbn.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6359"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}